Sursa : Oradea mai multe feţe Facebook
În data de 4 ianuarie 1850 orașele centrale (Vărad - Orașul Nou, Vărad - Olosig, Vărad - Velența și Vărad - Subcetate) s-au unit în mod oficial, formând Oradea Mare. Primul primar al târgurilor unite a fost desemnat Bolonyi Menyhért.
Sursa : ro.wikipedia.org
Nume Perioda Menţiuni Stat
Bölönyi Menyhért | 4 ianuarie 1850 - 25 iunie 1851 | Primu primar al Oradiei Mari. | Imperiul Austriac |
Csorba János | 1851 - 1854 | Imperiul Austriac | |
Takács Arnold | 1854 - 1855 | Imperiul Austriac | |
Miklósi Ferenc | 1855 - 1857 | Imperiul Austriac | |
Toperczer Ödön | 1857 -1860 | Imperiul Austriac | |
Petrovics András | 1860 - 21 ianuarie 1861 | Interimar, cu funcția de consilier. | Imperiul Austriac |
Lukács György | 21 ianuarie 1861 - 1862 | Imperiul Austriac | |
Lázár Mihály | 1862 - 1865 | Imperiul Austriac | |
Stettner Lajos | 1866 - 1867 | Imperiul Austriac | |
Lukács György | 1867 - 11 noiembrie 1875 | Imperiul Austro-Ungar | |
Sal Ferenc | 11 noiembrie 1875 - 1897 | Imperiul Austro-Ungar | |
Bulyovszky József | 1897 - iunie 1901 | Imperiul Austro-Ungar | |
Rimler Károly | iunie 1901 - 22 martie 1919 | Până în martie 1902 a fost primar desemnat. | Imperiul Austro-Ungar |
Directorat | 22 martie - 19 aprilie 1919 | Imperiul Austro-Ungar | |
Rimler Károly | 19 aprilie - 15 iunie 1919 | În 19 aprilie 1919 Armata Română intră în Oradea, oficializând astfel Unirea prin Declarația de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. | Regatul României |
Lukács Ödön | 15 iunie - 31 iulie 1919 | Interimar (cu funcția de vice-primar) | Regatul României |
Komlóssy József | 1 august 1919 - 8 februarie 1920 | Regatul României | |
Coriolan Bucico | 9 februarie1920 - 1 iulie 1926 | Regatul României | |
Gheorghe Tulbure | 2 iulie 1926 - 3 iunie 1927 | Interimar până în 21 septembrie 1926, ca președinte al Comisiei Interimare. | Regatul României |
Sever Ardelean | 4 iunie - 1 august 1927 | Interimar, ca președinte al Comisiei Interimare. | Regatul României |
Grigore Egri | 2 august - 12 octombrie 1927 | Regatul României | |
Nicolae Zigre | 12 octombrie 1927 - 1 decembrie 1928 | Interimar, ca președinte al Comisiei Interimare. | Regatul României |
Aurel Lazăr | 1 decembrie 1928 - 18 noiembrie 1930 | Interimar până în 26 iulie 1930, ca președinte al Comisiei Interimare. | Regatul României |
Romulus Pop | 18 noiembrie și 12 decembrie 1930 | Interimar, ca președinte al Comisiei Interimare. | Regatul României |
Grigore Egri | 12 decembrie 1930 - 25 mai 1931 | Interimar, ca președinte al Comisiei Interimare. | Regatul României |
George Sofronie | 25 mai 1931 - 11 iulie 1932 | Interimar, ca președinte al Comisiei Interimare. | Regatul României |
Grigore Egri | 11 iulie 1932 - 29 noiembrie 1933 | Interimar până în 20 octombrie 1932, ca președinte al Comisiei Interimare. | Regatul României |
Tiberiu Moșoiu | 29 noiembrie 1933 - 2 noiembrie 1935 | Interimar, ca președinte al Comisiei Interimare. | Regatul României |
Vasile Bledea | 2 noiembrie 1935 - 11 mai 1937 | Interimar, ca președinte al Comisiei Interimare. | Regatul României |
Petru Fodor | 11 mai 1937 - 5 ianuarie 1938 | Interimar, ca președinte al Comisiei Interimare. | Regatul României |
Dimitrie Mangra | 5 ianuarie - 11 februarie 1938 | Interimar, ca președinte al Comisiei Interimare. | Regatul României |
Ioan Voștinar | 11 februarie - 16 februarie 1938 | Desemnat, cu funcția de Prim Secretar al municipiului. | Regatul României |
Constantin Constantinescu | 16 februarie - 1 iulie 1938 | Desemnat | Regatul României |
Cornel Cărpinișan | 1 iulie - 23 septembrie 1938 | Desemnat | Regatul României |
Augustin Chirilă | 23 septembrie 1938 - 5 septembrie 1940 | Regatul României | |
István Soós | 5 septembrie 1940 - martie 1944 | Prin Dictatul de la Viena Oradea a fost atribuită Ungariei. | Regatul Ungariei |
László Gyapai | martie - 12 octombrie 1944 | Interimar. A ordonat construcția ghetoului de evrei din Oradea | Regatul Ungariei |
Augustin Corna | 12 octombrie - noiembrie 1944 | Interimar. În 12 octombrie 1944 Oradea este eliberată de sub jugul fascist, de un batalion româno-sovietic, orașul reintrând în componența României. | Regatul României |
Gyula Csíky | noiembrie 1944 - ianuarie 1945 | Interimar | Regatul României |
Ványai Károly | 9 martie 1945 - 1949 | Primul primar comunist, care provine din clasa muncitoare. | Regatul României până la 30 decembrie 1947, Republica Populară Română de la 1 ianuarie 1948 |
Sándor Pusztai | ? - ? | Ca președinte al Sfatului Popular Municipal. | Republica Populară Română |
István Boros | ? - ? | Ca președinte al Sfatului Popular Municipal. | Republica Populară Română |
András Vig | ? - ? | Ca președinte al Sfatului Popular Municipal. | Republica Populară Română |
Ernő Dregus | ? - ? | Ca președinte al Sfatului Popular Municipal. | Republica Populară Română |
Román Barna | ? - ? | Ca președinte al Sfatului Popular Municipal. | Republica Populară Română |
István Szántó | 1968 - 1973 | Ca președinte al Sfatului Popular Municipal. | Republica Socialistă România |
Gheorghe Vaida | 1973 - 1978 | Până în 1976 ca președinte al Sfatului Popular Municipal. | Republica Socialistă România |
Petru Demeter | 1978 - 1983 | Republica Socialistă România | |
Paraschiv Alecu | 1983 - 1988 | Republica Socialistă România | |
Gheorghe Groza | 1988 - 1989 | Până la Revoluția Anticomunistă din Decembrie. | Republica Socialistă România |
Mircea Bradu | 1989 - 1990 | Ales printr-o decizie populară. A demisionat după un infarct. | România |
Horia Văideanu | 1990 - 1991 | Interimar | România |
Octavian Bot | 1991 - 1992 | România | |
Matei Ivan | 1992 | Interimar | România |
Petru Filip | 1992 - 1996 | Membru FSN. Primul primar ales prin vot liber universal. | România |
Mihai Sturza | 1996 - 2000 | Membru PNL | România |
Petru Filip | 2000 - 2007 | Membru PD-L | România |
Mihai Groza | iunie 2007 - iunie 2008 | Interimar, membru PD-L | România |
Ilie Bolojan | 2008 - prezent | Membru PNL | România |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu