Gaze de șist în CET-ul din Oradea?

 

Ideea a fost lansată duminică după-amiază, de Orlando Balaș, la mitingul contra gazelor de șist.

Câteva sute de bihoreni s-au adunat la poalele statuii lui Mihai Viteazul pentru a protesta împotriva explorării după gaze de șist. O adevărată serbare populară a avut loc, în organizarea Academiei Civice, sub sloganul „Glasul pământului: Țara spune NU gazelor de șist!”. Evenimentul i-a avut ca oaspeți pe folcloriștii de la Ansamblul Crișana, pe Cornelia Covaciu, Luminița Tomuța, Voichiţa Mihoc, Cornel Borza, Leontin Ciucur, Viorica Marc Bulzan, Ciprian Zopotă și pe Daniela Blidar.

Mai multe comune din Bihor și-au trimis delegații numeroase din care au făcut parte și câțiva primari, precum cel de la Tinca sau cel de la Tulca. În mulțime au putut fi recunoscuți și consilierii locali orădeni Sebastian Lascu (PNL) și Cristian Pușcaș (PDL).

„Gazele de șist nu pot fi vândute către consumatori privați, nu se pot introduce în încălzirea cu gaze. Se pot duce direct la CET-uri. Și, dacă vom accepta exploatarea gazelor de șist în Bihor, ele vor fi arse la CET-ul din Oradea. Cerem, în acest sens, Primăriei din Oradea, să dea o HCL prin care să hotărască că în CET-ul din Oradea nu vor fi arse gaze de șist. Este singurul loc unde acești oameni vor putea să-și vândă produsele”, a spus Balaș.

Procedura fracturarii hidraulice a fost expusă de Cătăin Popa: „Se fac niște foraje de foarte mare adâncime, undeva la 3.000 – 6.000 de metri se poate ajunge. Puțurile sunt betonate și continuate cu foraje orizontale, unde se introduce dinamită și se produce o mică explozie pentru a sparge roca. Gazele de șist sunt înmagazinate în niște straturi impermeabile și unica metodă de a le exploata sunt aceste explozii. La acea adâncime, nimeni nu poate garanta ce se întâmplă. În urma acestor explozii, în SUA au ajuns în pânza freatică și de acolo au ajus la robinetele oamenilor și au distrus tot ceea ce a fost pământ de agricultură. Unde s-au făcut acest tip de exploatări, agricultura a fost condamnată(…) Această tehnologie folosește foarte multă apă. Cantitatea variază dar poate ajunge și la 9.000 de mc pe fiecare foraj”.

Tot articol : bihon.ro 

Harta