Piaţa Sf. Ladislau de odinioară a primit numele actual de Piaţa Unirii între cele doua războaie mondiale. Aici se afla clădirea Primăriei, Palatul episcopal greco-catolic, Biserica cu luna, Palatul Vulturul Negru, Biserica ortodoxă Sf. Ierarh Nicolae şi biserica Sf. Ladislau. Ţn centrul pieţei a fost a fost amplasată din anul 1924 statuia regelui Ferdinand I, făuritorii României Mari. În prezent aici se afla statuia lui Mihai Viteazul, locul unde, an de an, cetăţenii şi autorităţile oraşului îşi aduc omagiile eroilor neamului.Sursa : hartaoradei.ro
Fondul construit al zonei Pieţei Unirii este unul valoros şi destul de eterogen atât din punctul de vedere al stilurilor arhitecturale prezente aici (baroc, clasicist, eclectic, istorizant, secesion, modernist), cât şi în privinţa configuraţiilor spaţiale adoptate, a accentelor şi a regimurilor de înălţime.
Frontul vestic este dominat de două clădiri reprezentative: Primăria construită în stil neorenascentist, în 1901-1904 după proiectul arhitectului Kálmán Rimanóczy, şi Palatul Episcopiei Greco-Catolice, ridicat între 1903-1905 conform planurilor aceluiaşi arhitect. Casa Kovács, aflată la colţul sud-estic dintre str. Pavel şi Piaţa Unirii este cea mai remarcabilă clădire civilă construită la începutul secolului al XIX-lea, în stil neoclasic.
Colţul nord-estic al Pieţei Unirii este marcat de clădirea Palatului Vulturul Negru, cel mai emblematic monument al secessionului orădean, un ansamblu complex cu configuraţia spaţială şi cu faţadele concepute în stil lechnerian, operă a arhitecţilor Komor Marcell şi Jakab Dezső (1907-1908).
Frontul stradal estic cuprinde în jumătatea sudică două clădiri cu caracteristici diferite: o casă modernistă cu două etaje de la nr. 8., construită în anii 1930 pe locul unei clădiri eclectice cu elemente neorenascentiste, proiectată de arhitectul Rimanóczy Kálmán şi clădirea P+3 de la nr. 6.,
Palatul Moskovits, care ocupă două parcele unificate şi este una din cele mai importante monumente de arhitectură din centrul oraşului, opera arhitecţilor László şi József Vágó, reprezentant al variantei austriece a secessionului.
Mai multe informaţii welcometoromania.ro
Piata Szent László (acum Unirii) pe un desen.
Sa facem un pic piata azi
dimineaţa. Ne aflăm în piata Szent László (Unirii) si, întrucât lipseşte
Palatul Episcopiei Greco Catolice, înseamnă ca suntem înainte de anul
1904.
Piaţa mica din Piaţa Unirii (Szent László)
Piaţa Unirii (Szent László) cu Palatul Episcopal Greco-Catolic.
La târg în Piaţa Mica/Kispiac (Piaţa Unirii/Szent László); în spate Casa Moskovits şi Biserica cu Luna.
Piaţa Unirii (Szent László) în perioada interbelica, cu statuia regelui Ferdinand.
Piaţa Unirii (Szent László) când tocmai a fost botezată Malinovski.
Noroc cu tramvaiul roşu si zona de verdeaţă ca de altfel clădirile sunt de un gri-trist (Piata Unirii/Szent László).
Piaţa Unirii (Szent László) într-o după-amiază însorită de primăvara.