Ștefan Kovács fotbalist

Ștefan Kovács, cunoscut ca Piști Kovács, (n. 2 octombrie 1920, Timișoara - d. 12 mai 1995, Cluj) a fost un antrenor român de fotbal care a condus echipa națională de fotbal a Franței. A fost fratele lui Nicolae Kovács.

La începutul anilor 1960 a antrenat echipa U Cluj. În anii 1967-1971 a fost antrenorul echipei Steaua București, cu care a câștigat trei cupe ale României și primul loc în campionat, în anul 1968.

Kovács l-a succedat pe Rinus Michels ca antrenor la Ajax Amsterdam în 1971, unde a continuat stilul de "fotbal total" introdus de predecesorul său. A cucerit 2 Cupe Europene cu echipa Ajax, în 1972 și 1973.

După ce a plecat de la Ajax în 1973, a fost chemat de Federația Franceză de Fotbal să preia conducerea selecționatei franceze de fotbal. Succesul din Olanda nu s-a repetat, echipa nereușind să obțină nici un rezultat remarcabil. Totuși, Kovács rămâne în istoria fotbalului francez ca unul din cei 2 selecționeri străini care au ajuns la conducerea echipei. A fondat centrul de la Clairefontaine de unde au plecat staruri ca Thierry Henry.

Cariera jucătorului Ștefan Kovacs: atacant la CFR Ferar Cluj și Charleroi (Belgia) A antrenat: "U" Cluj, Steaua, Ajax, naționalele Franței și României, Panathinaikos și AS Monaco Nr. de trofee câștigate: 13 - un campionat cu Steaua în 1968

- trei Cupe ale României cu Steaua în 1967, 1969 și 1970

- două Cupe ale Campionilor Europeni cu Ajax în 1971 și 1972

- o Cupa Intercontinentală cu Ajax în 1972

- două Supercupe ale Europei (1972, 1973)

- două campionate în Olanda cu Ajax (1972 și 1973)

- o Cupă a Greciei cu Panathinaikos în 1982

Ani	Cluburi	Ap (Gol)*
1937–1938 1938–1941 1941 1941–1942 1942–1947 1947–1950 1950–1953	CA Oradea  R. Charleroi SC  Ripensia Timișoara  CFR Turnu Severin  Ferar Cluj  CFR Cluj  Universitatea Cluj
Echipe antrenate
1953–1962 1962–1967 1967–1971 1971–1973 1973–1975 1976–1980 1981–1983 1986–1987	Universitatea Cluj  România (secund)  Steaua București  Ajax Amsterdam  Franța  România  Panathinaikos  Monaco

 Sursa : ro.wikipedia.org 

Revista Champions a realizat un amplu material despre marele antrenor român de naţionalitate maghiară, un fel de Loţi Boloni avant la lettre, dar întrebarea din titlu, retorică, în aparenţă, este puţin exagerată. Mai degrabă, foarte puţini au auzit în Europa de Ştefan Covaci, al cărui nume original este, desigur, Kovacs.

Exact aşa, Kovax, îi pronunţa numele Betrand Lacombe, un cunoscător al fotbalului românesc, chiar jucătorul care i-a eliminat pe Dinamo din Cupa UEFA, pe vremea când evolua la Bordeaux. Domnul Lacombe auzise de Covaci, îl întâlnise personal, dar nu ştia nici că era de limbă maghiară, nici că era de religie mozaică. Nepracticant, desigur, dar multe dintre rudele sale au fost deportate de ocupanţii unguri ai Ardealului de nord-vest la Auschwitz, însuşi marele regizor american Steven Spielberg venind personal la Cluj pentru a realiza un interviu cu "misteriosul domn Kovacs". Mulţi spun că a fost mason, ceea ce este cert este că mult mai cunoscut a fost fratele sau, Nicolae Covaci, fotbalistul celebrei Ripensia, acesta participând, în calitate de internaţional român, la Mondialele interbelice, dar evoluând şi pentru Ungaria, iar presa sportivă interbelică îl denumise Covaci I. Şi totuşi, Stefan Covaci II a câştigat două Cupe ale Campionilor, adica exact cât Alex Ferguson şi cu una mai mult decât celebrul Mourinho. Deci, cine este cel care a creat marele Ajax şi fotbalul total dar, în acelasi timp, a pus bazele distrugerii acelei minunate maşini de fotbal?

Mai departe la prosport.ro 

Pisti Kovacs a fost unul dintre uriasii care si-au pus amprenta in mod substantial pe caracterul jocului de fotbal la nivel planetar , adaugandu-i o noua valenta si dandu-i o noua perspectiva, intr-o influenta care va ramane evidenta, atata timp cat va exista jocul, ca atare.

Stefan Kovacs (de fapt, Istvan Kovacs este numele sau real, romanizat, apoi, public, in Stefan Covaci, cu diferite combinatii, cea mai frecventa fiind Stefan/Pisti Kovacs, cutuma care se prelungeste pana azi) s-a nascut pe 2 octombrie 1920, la Timisoara, fiind roman dupa mama, ungur, dupa tata, evreu dupa bunici si putin sarb, dupa strabunici. ,

A inceput fotbalul la 11 ani, la CA Timisoara, unde a ramas din 1931 si 1934. Intre 1934 si 1937 a jucat ( la juniori) la Club Atletic Oradea (infiintata in 1910 si desfiintat in 1963), cu care a debutat in prima divizie, in sezonul 1937-1938.

Mai departe la fcsteaua.ro

„Adevărul“ îţi prezintă în fiecare sâmbătă povestea numelor mari din fotbalul românesc, uitate în rafturile istoriei. Astăzi este rândul lui Ştefan Covaci, cel care l-a antrenat pe legendarul Cruyff. Singurul antrenor român care a câştigat de două ori Cupa Campionilor Europeni a fost „român după mamă, ungur după tată, evreu după bunici şi puţin sârb după străbunici“

Ştefan Covaci pentru români, István Kovács pentru unguri, Stephane Kovax pentru francezi. Ca fotbalist, Covaci a stat întotdeauna în umbra fratelui său, Nicolae, singurul jucător român care a participat la toate cele trei Mondiale interbelice. „Eu visam să devin inginer textilist. De aceea m-am şi dus în Belgia, să fac în primul rând o facultate. Era o meserie frumoasă, curată, bănoasă! Inginerii de la ILSA Timişoara erau... cineva. După ce s-a terminat războiul, m-am mutat la Cluj şi mi-am luat carnetul de antrenor la 28 de ani", povestea Covaci într-unul dintre ultimele sale interviuri. Şi-a început cariera de tehnician la „U" Cluj, ultima echipă la care a şi jucat. A urmat o perioadă în care s-a aflat în stafful lui Angelo Niculescu la prima reprezentativă, apoi a antrenat Steaua, după care a ajuns la Ajax. Numirea sa la cârma batavilor, petrecută în 1971, atunci când i-a succedat celebrului Rinus Michels, a fost considerată o mare surpriză, presa olandeză tratându-l chiar cu ostilitate pe acest „ilustru necunoscut venit dintr-o ţară din care doar numele de Dracula spune câte ceva". Se pare că a ajuns pe banca „lăncierilor" datorită unor impresari evrei cu care se afla în relaţii bune, însă legenda mai spune că Ştefan Covaci avea relaţii serioase şi în rândul masoneriei. 

Mai departe la adevarul.ro

Documente din arhiva PCR arată cum „Pişti“ era pasat de la cabinet la cabinet pentru a-şi obţine dreptul de a lucra afară“.
În 1971, „Generalul“ Rinus Michels lasă Ajax-ul lui Cruyff pentru soarele Barcelonei. La cârma formaţiei batave este instalat Ştefan Covaci, un antrenor aproape necunoscut la acea vreme. Vedetele Ajaxului au râs. Doi ani mai târziu însă, după cea de-a doua Cupă a Campionilor câştigată consecutiv de român la timona clubului olandez, gloria părea deplină pentru cel alintat de prieteni „Pişti“. 
Ordin de la Ceauşescu: „Să se întoarcă în ţară!“ 
În 123 de meciuri la cârma formaţiei batave, Covaci înregistrase un procentaj al victoriilor uluitor - 85 la sută, perioadă în care echipa sa marcase în medie peste 3,3 goluri pe meci. Şi totuşi, ţara îi cerea să împartă propriile succese cu un sistem căruia, considerau monş- trii sacrii ai comunismului autohton, trebuia să-i rămână mereu dator. Anunţa sec „Scânteia“:

Un mare succes al valorosului tehnician care este Ştefan Covaci, dar şi al mişcării sportive din România“. Cabinetele deja se încălzeau pe margine. Covaci se desparte de Ajax după finala CCE câştigată la Belgrad în faţa formaţiei Juventus Torino. Era seara zilei de 30 mai 1973. La nici două luni distanţă, Secţia Organizatorică a Comitetului Central se ocupa deja de tehnicianul român. Nota 3021 din 20 iulie 1973 consemna semidoct: 

„Antrenorul de fotbal Ştefan Covaci căruia i s-a expirat contractul încheiat cu clubul Ajax Olanda a cerut şi Secretariatul CC al PCR a aprobat să se angajeze în Italia, pe timp de doi ani“. Federaţia Italiană tocmai decisese însă să nu mai permită tehnicienilor străini să antreneze în Cizmă, într-o încercare de a stimula pepiniera proprie de tehnicieni. Prin urmare, Consiliul Naţional pentru Educaţie Fizică şi Sport avansa soluţii: 

„Propunem a se aproba ca antrenorul de fotbal Ştefan Covaci să activeze în Franţa pe timp de un an, cu începere de la 1 august. Avem convingerea că activitatea sa va fi încununată de succes, ceea ce va contribui la popularizarea fotbalului nostru“, se preciza suplimentar. Cu toate acestea, rezoluţia pusă în colţul notei cădea implacabil şi sec: „Să se întoarcă în ţară“. Semnatar: nimeni altul decât Nicolae Ceauşescu. 


Mai departe la evz.ro

Putini tehnicieni romani au ajuns sa fie recunoscuti la nivel mondial in istoria fotbalului.Mircea Lucescu si Ladislau Boloni sunt cele mai bune exemple recente, insa si Anghel Iordanescu sau Emerich Ienei au fost remarcati pentru performantele obtinute cu Steaua sau lanationala Romaniei.
Mai putin mediatizat, dar cu realizari mult mai importante pe banca tehnica la nivel international, este Stefan Kovacs, un antrenor care a uluit Europa in anii '70.

"Pisti", asa cum era numit de apropiati, s-a nascut in 1920 la Timisoara si si-a inceput cariera de fotbalist in 1937, la CA Oradea. Spre deosebire de fratele sau Nicolae, care a participat la primele trei editii ale Cupei Mondiale cu nationala Romaniei, Stefan Kovacs n-a avut o cariera stralucita ca jucator si n-a fost convocat printre "tricolori". Dupa un sezon petrecut la Oradea a mai trecut pe la formatiile Charleroi, Ripsensia Timisoara si CFR Turnu Severin, iar ultimii 11 ani i-a petrecut la Cluj, evoluand pentru Ferar, CFR si Universitatea.

Kovacs a ramas in Ardeal inca noua sezoane ca antrenor la Universitatea si CFR, fara performante notabile, pentru ca apoi sa devina, timp de cinci ani, secund la echipa nationala sub comanda unor selectioneri ca Silviu Ploesteanu, Valentin Stanescu, Ilie Oana sau Angelo Niculescu. Incepand cu 1967 a ajuns la Steaua Bucuresti, club care deja avea sase titluri in palmares, dar care nu mai inregistrase un succes in prima divizie de sase ani. Kovacs s-a remarcat inca din primul sezon, castigand titlul, iar apoi si-a adaugat in palmares trei Cupe ale Romaniei consecutive din 1968 pana in 1971.

Discipolul fotbalului total 

Mai departe la ziare.com