Codul QR în Oradea

Ce este codul QR ?

Codul QR este o gamă standard de codare sub formă de bare bidimensionale, care odată scanat cu telefonul mobil (smartphone) poate să facă conexiunea la un web-site de care este legat. In proiectul Oradea QR sunt incluse doar 10 clădiri de patrimoiu din Oradea, urmând ca pe viitor să extindem proiectul şi să includem toate clădirile patrimoniu cultural din oraş. Cele 10 cladiri sunt: Primăria, Palatul Vulturul Negru, Biserica Ortodoxă cu Lună, Biserica Romano-Catolică, Biserica Greco-Catolică, sediul Episcopiei Greco-Catolice (fosta bibliotecă judeţeană), Biserica Evanghelică (str.T. Vladimirescu), Biserica Reformată (str. Primăriei), Sinagoga Neologă (str.Independenţei) şi clădirea Teatrului.
Pentru fiecare dintre clădirile de patrimoniu din Oradea, incluse în acest proiect, la această dată, s-a creat câte un cod QR, urmând a se proceda la fel cu fiecare clădire de patrimoniu care va fi cuprinsă în proiectul Oradea QR după extinderea acestuia. Fiecare cod QR este imprimat pe câte o placuţă confecţionată din komatex. Placuţa este amplasată pe faţada fiecarei clădiri. Codul QR de pe fiecare placuţă face conexiunea la diferite rubrici dintr-un web-site (creat special pentu proiectul Oradea QR si anume www.oradeaqr.ro) unde sunt disponibile fotografii, date istorice, date arhitecturale şi alte informaţii relevante despre fiecare clădire în parte. Toate informaţiile despre clădiri sunt disponibile in limba română, maghiară, engleză, germană şi franceză.
Pe lângă informaţiile relevante despre clădiri, în web-site vor fi menţionate şi puncte comerciale cum ar fi: cafenele, baruri, restaurante, patiserii, mall-uri, magazine cu articole vestimetare şi accesorii şi magazine de suveniruri, aflate în proximitatea fiecărei clădiri. Alături de punctele comerciale dorim să includem şi agenţii de turism şi hoteluri din Oradea. Acest proiect este inovativ şi asigură o promovare modernă şi tehnologică a patrimoniului cultural din Oradea.

 • Este nevoie de acest proiect pentru a facilita accesul turiştilor la informaţii relevante despre obiectivul turistic vizitat, printr-o metodă modernă şi simplă care nu implică nici un fel de costuri pentru beneficiar;

• Crearea acestui sistem răspunde la nevoia turistului, dar şi a cetaţeanului de a afla informaţii imediate despre zona turistică în care se află;
• Nu mai este nevoie de angajarea unui ghid turistic;
• Informaţiile sunt redate în limbi de circulaţie internaţională;
• Inclusiv locuitorii oraşului pot beneficia de acest serviciu şi pot afla lucruri pe care nu le-au ştiut despre atracţiile turistice ale propriului oraş;
• Pentru copii şi tineri folosirea aplicaţiei virtuale va fi distractivă şi în acelaşi timp vor avea ocazia să inveţe lucruri noi.
Tot articol : oradeaqr.ro

Clădiri - Teatrul de Stat Oradea

Informaţii generale

Clădire monument istoric – codul în Lista Monumentelor Istorice din 2010: BH-II-m-A-01048
Adresa: Piaţa Regele Ferdinand I, nr. 6
Funcţiune actuală: teatru – găzduieşte Teatrul Regina Maria şi Teatrul Szigligeti Ede
Datare: 1899 – 1900
Stil: eclectic – faţade cu specific neoclasic, interior rococo
Arhitect: firma vieneză Fellner şi Helmer
Antreprenori: Rimanóczy Kálmán, Rendes Vilmos, Guttmann József

Date Istorice

Ideea construirii unui teatru reprezentativ pentru oraş a început să prindă contur în ultimul deceniu al secolului al XIX-lea.
Comisia orăşenească de “Urbanism şi circulaţie” a decis în anul 1891 amplasarea noului teatru în actuala Piaţa Regele Ferdinand I, fostă Bémer, urmând să fie demolate mai multe imobile şi reconfigurată Piaţa. În anii următori s-a discutat varianta amplasării teatrului în actuala Piaţa Unirii.
În anul 1894 a fost licitată proiectarea teatrului, iar în 1895 aceasta a fost încredinţată firmei de arhitectură Fellner şi Helmer din Viena.
În anul 1897 s-a decis definitiv edificarea teatrului în actuala Piaţa Regele Ferdinand I.
Demolarea imobilelor expropriate, ce ocupau parcelele vizate, a început la 10 iulie 1899.
Lucrările de execuţie s-au derulat extrem de rapid: piatra de temelie a teatrului a fost pusă la data de 21 iulie 1899, iar la sfârşitul lui octombrie clădirea era deja sub acoperiş.
Lucrările au fost supervizate de David Busch, arhitectul-şef al urbei, iar dirigenţia a fost asigurată de inginerul Krubicza József.
Majoritatea sculpturilor au fost realizate de către Peller Ferenc, decoraţiunile cu foiţă de aur de către Einchorn Vilmos, stucaturile de către Linhard Vilmos, lucrările de tapiţerie de către Kuncz József şi asociaţii, tâmplăriile de către Reiner Károly iar mobilierul de către Herczeg Vilmos.
Inaugurarea festivă a avut loc la data de 15 octombrie 1900.

Date arhitecturale

Planul clădirii este de formă dreptunghiulară, cu dimensiunile de 35,4 m x 47,3 m, cu volumul corpurilor din faţă şi din spate ieşit uşor în rezalit.
Simetria faţadei principale este accentuată de porticul deschis, rezolvat în spiritul neoclasicismului, împrumutând limbajul templelor greceşti. Antablamentul este susţinut de coloane, aşezate pe piedestaluri, având capiteluri ionice, iar deasupra lui se înalţă un fronton triunghiular. În timpanul frontonului sunt sculpturi alegorice realizate iniţial de sculptorul orădean Peller Ferenc iar apoi refăcute de Deák Árpád, în anul 2008. Figura principală este flancată de statuile simbolizând muzica, poezia, comedia şi tragedia.
Accesul principal în teatru se face prin două rampe arcuite, amplasate simetric, ce flanchează treptele. Două statui alegorice amplasate la bazele coloanelor duble personifică muzele Tragediei (Melpomene) şi Comediei (Thalia).
Sala de spectacol are 570 de locuri şi o acustică deosebită. Balcoanele lojelor, dispuse pe două niveluri, arcuiesc în formă de scoică. Parapeţii acestora sunt decoraţi cu elemente din stucatură poleită parţial cu foiţă de aur. Bolta sălii, traforajul metalic din mijlocul acesteia şi candelabrul sunt şi ele poleite cu foiţă de aur şi bogat ornamentate.
Iluminatul teatrului a fost asigurat încă de la începuturi pe bază de curent electric, deşi acesta încă nu fusese introdus în întregul oraş, majoritatea spaţiilor publice fiind iluminate cu gaz.
Restaurarea exterioară a clădirii a avut loc între octombrie 2005 şi noiembrie 2007, iar interiorul a fost refăcut păstrându-se cu scrupulozitate elementele iniţiale, între ianuarie 2008 şi mai 2011.

Teatrele din Timişoara, Cluj-Napoca şi Iaşi poartă şi ele amprenta arhitecturală a prestigioasei firme vieneze Felnner şi Helmer, dovadă că teatrul din Oradea s-a dorit a fi unul de prim rang în peisajul cultural al epocii.
Acustica şi ambientul aparte ale teatrului l-au făcut pe George Enescu să vrea să concerteze aici în trei rânduri, în 1921, 1923 şi 1927.

Imagini

 

Sursa : oradeaqr.ro 

Harta